
Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani ar putea scăpa de obligația de a fi însoțiți de un adult atunci când călătoresc peste granițe, dacă un proiect înregistrat în această săptămână pentru dezbatere la Senat va ajunge să se aplice. Totuși, ei nu vor putea ieși din țară fără acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali.
Propunerea legislativă de la Senat prevede, ca excepție de la regulile actuale, ca cetăţenii români minori care au împlinit vârsta de 16 ani să poată călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali.
În prezent, Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate stabilește că cetățenii români minori pot călători în străinătate numai însoțiți și, de asemenea, cu acordul părinților ori al reprezentanților legali.
Practic, prin această propunere s-ar reduce vârsta de la care tinerii pot circula peste granițe neînsoțiți de la 18 ani, limita din prezent, la 16 ani.
Acordul părinților sau al reprezentanților legali se va putea demonstra cu ajutorul unei declaraţii notariale. Mai exact, polițiștii de frontieră vor permite ieşirea din România a tinerilor care au împlinit vârsta de 16 ani în baza unui document de călătorie individual sau, după caz, ai unei cărţi de identitate şi neînsoţiţi de o persoană fizică majoră, dacă prezintă o declaraţie notarială a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească ori a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal.
Declarația notarială va trebui să cuprindă acordul părinților sau al reprezentanților legali cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul acesteia.
Această schimbare ar alinia legislația națională cu cea întâlnită în multe state europene și ar permite tinerilor, în special celor ce studiază în străinătate sau care au părinți acolo, să călătorească mai ușor peste granițe.
Argumentul principal adus în favoarea acestei măsuri este maturitatea la care ajunge un tânăr ce a împlinit vârsta de 16 ani, lucru prezumat, atunci când vine vorba despre responsabilități fiscale sau de răspunderea penală, printre altele, de mai multe acte normative.
Același argument a fost prezentat și la apariția, în septembrie, a propunerii ca vârsta minimă de la care să se poată vota să se reducă de la 18 la 16 ani.
Lasă un răspuns