Nouă din 10 cazuri au rămas nerezolvate, potrivit UNESCO. Pentru a sărbători această zi, la Institutul Internațional de Justiție Penală și Drepturile Omului din Siracuza, Italia, va avea loc pe 3 noiembrie o masă rotundă. Evenimentul va oferi o platformă de dialog la care procurorii și jurnaliștii vor discuta măsurile de prevenire și protecție a jurnaliștilor. Cu această ocazie este evidențiat rolul procuraturii în investigarea și urmărirea penală nu numai a crimelor, ci și a amenințărilor cu violența împotriva jurnaliştilor.
Criza de sănătate cauzată de COVID-19 a creat noi provocări pentru siguranța jurnaliștilor și le-a exacerbat considerabil pe cele existente. Când vorbesc despre pandemie și repercusiunile acesteia în domeniu, jurnaliştii au riscat inevitabil să se expună la virus, iar mulți (în special liber profesioniștii) nu au echipament de protecție, instruire în materie de siguranță sanitară și/sau acces la asistență medicală.
Organizația nonguvernamentală Press Emblem Campaign a înregistrat cel puțin 1.788 de decese ale jurnaliștilor care au contractat COVID-19 între 1 martie 2020 și 3 septembrie 2021.
Mulți lucrători media care au acoperit pandemia s-au confruntat cu stres psihologic și traume, atât din natura misiunii, cât și din cauza nesiguranța locului de muncă cauzată de instabilitatea financiară în creștere a multor instituții media. Pierderea veniturilor a pus în pericol locurile de muncă ale multor jurnaliști și reprezintă o amenințare gravă la adresa existenței multor instituții media independente.
Secretarul general al ONU și-a exprimat îngrijorarea față de jurnaliștii reținuți, în special în pandemie, și a cerut eliberarea imediată a „jurnaliştilor care au fost reținuți pentru exercitarea profesiei lor”.
António Guterres, secretarul general al ONU, a transmis următorul mesaj: Anul trecut, conform UNESCO, 62 de jurnalişti din întreaga lume au fost ucişi doar pentru că şi-au făcut treaba. Mulți și-au pierdut viața în timp ce au acoperit un conflict. Dar în ultimii ani, numărul lucrătorilor media uciși în afara zonelor de conflict a crescut. În multe țări, simpla investigare a corupției, a traficului, a încălcărilor drepturilor omului sau a problemelor de mediu pune viața jurnaliştilor în pericol. Impunitatea pentru uciderea jurnaliștilor este extrem de mare. Potrivit UNESCO, aproape 9 din 10 cazuri rămân nepedepsite. Iar jurnaliștii se confruntă cu nenumărate alte amenințări– de la răpire, tortură și detenție arbitrară până la campanii de dezinformare și hărțuire, în special în sfera digitală. Jurnalistele sunt expuse unui risc deosebit de violență online. Crimele împotriva jurnaliştilor au un impact enorm asupra societăţii în ansamblu, deoarece împiedică oamenii să ia decizii informate. Pandemia COVID-19 și pandemia umbră a dezinformarii au demonstrat că accesul la fapte și la știință este literalmente o chestiune de viață sau de moarte. Atunci când accesul la informație este amenințat, transmite un mesaj tulburător care subminează democrația și statul de drept. Astăzi, de Ziua internațională de încheiere a impunității pentru crime împotriva jurnaliștilor, comemorăm moștenirea și realizările jurnaliștilor uciși în îndeplinirea datoriei și solicităm dreptate pentru crimele comise împotriva lor. Îndemn statele membre și comunitatea internațională să fie solidari cu jurnaliștii din întreaga lume astăzi și în fiecare zi și să demonstreze voința politică necesară pentru investigarea și urmărirea penală a crimelor împotriva jurnaliștilor și lucrătorilor mass-media cu forța deplină a legii.
Decizia marcării acestei zile a fost luată în 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), prin adoptarea Rezoluţiei A/RES/ 68/163. Data a fost aleasă pentru a comemora asasinarea a doi jurnalişti francezi din Mali, care a avut loc la 2 noiembrie în 2013. Documentul încuraja statele membre ONU să pună în aplicare măsuri concrete de combatere a impunităţii.
Lasă un răspuns