Condamnarile date in baza unor denunturi facute doar in fata procurorilor de persoane care ulterior nu mai sunt chemate in instanta pentru a fi audiate si confruntate cu partile reprezinta o incalcare a articolului 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil si „afecteaza in mod semnificativ dreptul la aparare”. O spune categoric Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CEDO) in Hotararea pronuntata in data de 30 august 2022 in cauza Gal contra Romaniei in care a retinut ca judecatorii romani nu au oferit garantiile unei „proceduri contradictorii”, afectand principiul „egalitatii armelor”, atunci cand au decis condamnarea Marianei Gal (sotia fostului prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor Virgil Gavra) pentru presupuse infractiuni de complicitate la trafic de influenta, intemeiandu-si solutia doar pe „o noua interpretare a majoritatii marturiilor si probelor, fara audierea tuturor martorilor si cu respingerea cererilor”.
Mai mult, se arata in Hotararea pronuntata de CEDO in cauza Gal contra Romaniei, Curtea de Apel Cluj (instanta care a schimbat achitarea dispusa de Tribunalul Cluj intr-o condamnare de 3 ani cu suspendare pentru „complicitate la trafic de influenta”) a refuzat audierea publica a martorului denuntator – despre care insasi instanta retinuse ca a fost transformat de DNA in informator, declaratiile fiind „facute in schimbul unei promisiuni din partea anchetatorilor” – precum si audierea inregistrarilor date in fata procurorilor DNA.
Ceea ce a facut insa instanta de apel, retine CEDO, a fost sa continue sa trimita notificari martorului denuntator la adresa din Romania, desi fusese informata ca acesta plecase in Irlanda: „Refuzul Curtii de Apel de a permite reclamantului sa efectueze o examinare contradictorie a credibilitatii si fiabilitatii acestor probe a afectat in mod substantial echitatea procedurii, in special garantiile pentru protectia drepturile la aparare”.
Lasă un răspuns