A fost agitație maximă în sistemul de justiție și în cadrul serviciilor de informații după ce Curtea Constituțională a dat publicității, săptămâna trecută, motivarea deciziei din februarie 2022, prin care a fost declarată neconstituțională legea pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr 6/ 2016.
Această OUG, care le dădea ofițerilor de informații dreptul de a efectua acte de cercetare penală, fusese deja declarată neconstituțională încă de acum șase ani, însă problema nou apărută este că și legea care ar fi trebuit să îndrepte ordonanța a fost, la rândul ei, declarată neconstituțională.
Mai mult, din motivarea CCR s-ar putea înțelege că însuși Centrul Național de Interceptarea a Comunicațiilor din cadrul SRI funcționează cu încălcarea Constituției, deoarece a fost înființat prin hotărâre CSAT, și nu prin lege adoptată de Parlament. CCR subliniază în decizia din februarie 2022 că problema n-a fost reglementată, deși a fost semnalată încă de acum șase ani, la precedenta decizie a Curții.
Ministrul Justiției susține, într-un răspuns pentru G4Media.ro, că decizia CCR din februarie vizează doar anumite paragrafe din lege, în timp ce altele, care ar permite continuarea activității CNIC, au fost declarate constituționale. Dacă Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor n-ar mai avea bază legală, ar însemna că din momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial, SRI n-ar mai avea bază legală pentru a efectua orice tip de interceptări, inclusiv în dosare sensibile de siguranță națională, terorism etc.
Potrivit unor surse, cel care a impus argumentele împotriva funcționării CNIC este judecătorul Daniel Morar, cel care a influențat decisiv și decizia anterioară, prin care ofițerii SRI erau scoși din actele de urmărire penală.
Lasă un răspuns