Ce trebuie să știe românii care găzduiesc refugiați din Ucraina și vor să deconteze la stat hrana acestora

Persoanele care găzduiesc cetățeni străini aflați în situații deosebite, cum este în prezent situația conflictului din Ucraina, vor putea beneficia de decontarea de la stat a cheltuielilor cu hrana pentru fiecare persoană găzduită în parte, potrivit unei ordonanțe apărute acum câteva zile. Pentru ca măsura să se poată aplica efectiv, printr-o hotărâre oficializată vineri, s-a stabilit și o procedură în acest sens.

Acum, prin HG nr. 336/2022, ce a apărut vineri în Monitorul oficial nr. 245, Guvernul a stabilit și mecanismul de decontare, astfel încât decontarea hranei pentru refugiații din Ucraina să fie posibilă efectiv.

Mai exact, persoanele fizice care găzduiesc refugiați vor putea deconta 20 de lei pe zi pentru hrana acestora, pentru fiecare persoană în parte. Decontarea se poate face în primele trei zile lucrătoare ale fiecărei luni pentru luna precedentă, în baza unei cereri depuse la primărie, ce trebuie să fie însoțită și de:

  • o declarație pe propria răspundere cu privire la realitatea informațiilor cuprinse în cerere;
  • copia actului de identitate al solicitantului și documente care atestă dreptul de folosință asupra locuinței în care sunt găzduiți refugiații.

Persoanele fizice care găzduiesc cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, beneficiază de decontarea din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de Urgență/ Inspectoratului pentru Situații de Urgentă București-Ilfov a cheltuielilor cu hrana în valoare de 20 de lei/zi/persoana găzduită”, se arată în textul ordonanței.

Alte măsuri care vizează acordarea ajutorului umanitar celor veniți din Ucraina și care sunt cuprinse tot în OUG nr. 20/2022, vizează eliminarea obligației de a prezenta un aviz de angajare de către cetățenii ucraineni care nu solicită azil pe teritoriul României, aceștia putându-se angaja mai ușor pe baza unei declarații pe propria răspundere dată angajatorului român prin care își asumă că îndeplinesc condiţiile de pregătire profesională şi experienţă în activitatea necesară ocupării postului pe care urmează să fie încadrați şi că nu au antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare pe teritoriul României.

Măsura se aplică pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire de șase luni până la maximum un an.

De asemenea, copiii ucraineni care vin din Ucraina în România, inclusiv cei care nu solicită azil, beneficiază de o serie de drepturi în ceea ce privește educația, printre care, dreptul de a participa la activitățile educative din cadrul unităților de învățământ preuniversitar și la activitățile extracurriculare sau dreptul la alocarea unor alimente de bază tuturor copiilor din învățământul primar și gimnazial acordate prin programele sociale aflate în derulare.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*