Noile modificări ale legislației penale cu privire la abuzul în serviciu și la neglijența în serviciu sunt mai degrabă de natură a nelamuri, decât a clarifica situațiile în care s-ar aplica cele două definiții ale infracțiunilor. Forma adoptată de Senat a proiectului de modificare a Codului penal prevede condiții de incriminare suspect de asemănătoare pentru cele două fapte de abuz, respectiv de neglijență în serviciu. În cel mai bun caz, acest lucru s-ar putea „traduce” într-o facilă posibilitate de schimbare de încadrare juridică la proces, iar în cel mai rău caz ar putea însemna o dezincriminare mascată.
Cum pedeapsa pentru abuz în serviciu este de la 2 la 7 ani și cea pentru neglijență în serviciu de la 3 luni la 3 ani, este clar că orice avocat va miza pe schimbarea de încadrare, pentru a-i ușura situația juridică a clientului.
Ultima oară când Executivul a incercat să modifice definiția infracțiunii de abuz în serviciu demersul a avut ca rezultat ieșirea în stradă a sute de mii de români. S-a întâmplat în ianuarie 2017, când premierul PSD de atunci, Sorin Grindeanu, și ministrul Justiției, Florin Iordache, au emis celebra Ordonanță 13.
Actul normativ prevedea pentru abuzul în serviciu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau amendă, dar numai dacă prejudiciul era mai mare de 200.000 de lei.
Lasă un răspuns