Președintele Klaus Iohannis contestă modificările de procedură civilă în legătură cu tatăl din afara căsătoriei

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Şeful statului arată că legea, care i-a fost transmisă de Parlament pe 22 decembrie în vederea promulgării, vizează modificarea art. 524-526 din Codul de procedură civilă, ce reglementează procedura contestaţiei la tergiversarea procesului, în vederea armonizării dispoziţiilor cu cele statuate prin decizia CCR nr. 604/2020. Totodată, a fost introdusă printr-o normă distinctă, la art. III, posibilitatea contestării paternităţii stabilite pe cale judecătorească definitivă, potrivit AGERPRES.

„Având în vedere conţinutul său normativ, considerăm că art. III din Legea pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii, aşa cum aceasta a fost dezvoltată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, ale art. 20, ale art. 26, precum şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie”, mai arată şeful statului.

Preşedintele Iohannis afirmă că norma propusă a fost adoptată cu nerespectarea dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la sistematizarea legislaţiei şi la unicitatea obiectului. Șeful statului consideră şi că soluţia legislativă nu cuprinde o justificare reală socială şi juridică, ci, din contră, aceasta are ca rezultat o reglementare contradictorie, incoerentă şi neinteligibilă, care alterează înţelegerea şi aplicarea legii.

El precizează că prin norma criticată se permite ca, în acţiunea de contestare, şi tatăl din afara căsătoriei să aibă calitate procesuală activă, ceea ce tinde la modificarea regimului juridic al acţiunii în stabilirea paternităţii reglementată în Codul civil. Adaugă faptul că norma este neclară întrucât prin utilizarea sintagmei „tatăl din afara căsătoriei” nu se înţelege cine ar putea avea calitatea de reclamant în această nouă acţiune: bărbatul care a avut calitatea de pârât în primul litigiu şi faţă de care copilul are deja filiaţia stabilită prin prima hotărâre judecătorească, sau un terţ faţă de acest litigiu care s-ar pretinde tatăl natural al copilului. De asemenea, şeful statului menţionează că prin această lege contestarea stabilirii de paternitate se propune a fi admisibilă numai dacă a fost promovată în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a actului normativ, ceea ce înseamnă că norma va fi doar cu aplicabilitate temporară, aspect de natură a afecta securitatea raporturilor juridice.

În ceea ce priveşte sfera hotărârilor judecătoreşti care în viziunea legiuitorului vor putea fi repuse în discuţie şi, implicit lipsite de efecte juridice, şeful statului precizează că art. III din legea criticată nu distinge în funcţie de conduita procesuală a tatălui din afara căsătoriei, de respectarea regimului probelor administrate, de eventualele manifestări de voinţă ale acestuia cu privire la recunoaşterea filiaţiei. Referitor la admisibilitatea acestei contestaţii, preşedintele Iohannis consideră că folosirea sintagmei „au fost obţinute probe noi prin procedee tehnico-ştiinţifice care nu erau disponibile la data soluţionării cauzei” este imprecisă şi de natură a genera interpretări diferite în practică cu privire la aprecierea momentului la care procedeul era disponibil (la modul general sau pentru acea parte din proces) şi, în consecinţă, susceptibilă de a crea o practică neunitară.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*