Tribunalul București a pronunțat la jumătatea lunii februarie o primă sentință într-un dosar în care o rusoaică a dat în judecată Autoritatea Națională pentru Cetățenie pentru că a refuzat să îi admită cererea de acordare a cetățeniei pe baza faptului că tatăl său era român. Sentința poate fi atacată cu apel.
Printr-o cerere depusă în anul 2018 la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, Svetlana B., o rusoaică stabilită în Moscova, a cerut să îi fie acordată cetățenia română în baza articolului de lege care prevede că „persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate”.
Astfel, în cererea depusă la Autoritatea pentru Cetățenie, Svetlana B. a cerut să îi fie acordată cetățenia română arătând că este cetăţean rus cu domiciliul în Moscova, Federaţia Rusă, şi că „se simte ataşată faţă de România şi de poporul român, solicitând redobândirea cetăţeniei române”.
Svetlana B. a mai arătat în documentele depuse la Autoritatea pentru Cetățenie că mama sa a fost născută în Zaporoje, iar tatăl în Cernăuți, iar pe baza originii tatălui are dreptul la cetățenie română.
Lasă un răspuns