Actualele Legi privind statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urmează să fie înlocuite, Parlamentul adoptând toate cele trei proiecte intrate vara trecută la dezbateri de la Ministerul Justiției.
Ministerul Justiției (MJ) a trimis Parlamentului trei proiecte de lege care ar urma, printre altele, să pună în acord cu Constituția și cu recomandări făcute la nivel european, prevederile actuale ale celor trei legi ale justiției acum în vigoare. Forma inițială a acestor proiecte de lege a fost pusă în dezbatere publică în 2020, însă activitatea de definitivare a acestora a fost reluată abia la începutul acestui an.
Termenul asumat, prin calendarul din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, pentru intrarea în vigoare a acestor noi legi este trimestrul al doilea din 2023. Pe 17 octombrie, toate trei proiectele au trecut de votul final la Senat, după ce fuseseră deja adoptate de deputați. Acestea vor ajunge, eventual, în atenția Curții Constituționale, dacă sunt depuse sesizări de neconstituționalitate, iar apoi, la promulgare.
De la Ministerul Justiției a plecat un proiect prin care să fie implementate numeroase decizii pronunțate de Curtea Constituțională a României, recomandări făcute de organisme europene, dar și chestiunea atacării în justiție a actului de revocare din funcție, pentru care România a fost criticată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cazul fostului procuror general Kövesi.
Deputații au votat ca durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie să fie de trei ani, conform proiectului.
S-a propus, de exemplu, eliminarea modalităților alternative de intrare în magistratură fără concurs (de exemplu, prin interviu), cu excepția magistraților pensionați care pot fi reîncadrați fără concurs după pensionare numai la instanțe sau parchete care nu pot funcționa normal din cauza numărul mare de posturi vacante.
Lasă un răspuns