Fostul ministru PDL Monica Iacob-Ridzi a fost condamnată corect, pe baza unui dosar instrumenat de DNA în perioada în care această structură de parchet încă făcea dosare serioase, nu spectacol mediatic, adică înainte de perioada Kovesi.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins ca inadmisibilă cererea Monicăi Iacob-Ridzi, fost ministru român al tineretului şi sportului, condamnată pentru corupţie şi abuz în funcţie, şi care acuza faptul că nu a avut parte de un proces echitabil, contestând în special imposibilitatea audierii a doi martori în cursul procedurii penale, informează un comunicat publicat joi de instanţa de la Strasbourg.
Monica Iacob-Ridzi a fost urmărită penal, între altele pentru abuz în funcţie contra intereselor publice, şi condamnată în 2014 la 5 ani de închisoare cu executare pentru atribuirea ilegală de contracte la tarife supraevaluate către unele firme private pentru organizarea unor festivităţi de Ziua Tineretului, cauzând un prejudiciu de circa 650.000 de euro în bugetul ministerului. În plus, conform Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ea a folosit resursele ministerului pentru a-ş face promovare personală.
În decizia publicată joi, CEDO constată mai întâi că Înalta Curte a dat reclamantei o ocazie reală de a fi audiat martorul M.D., dar observă că, deşi martorul C.C.N. a fost interogat în timpul urmăririlor penale, ulterior reclamanta nu a putut interoga acest martor în niciun moment al procedurii penale.
Cu toate acestea, CEDO consideră că, dată fiind contribuţia limitată a depoziţiei lui C.C.N. la condamnarea reclamantei şi având în vedere numeroase alte elemente prezentate jurisdicţiilor interne, elementele compensatorii luate de Înalta Curte par suficiente, astfel încât procedura a fost echitabilă în ansamblul său.
Monica Iacob Ridzi a fost condamnată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în luna februarie 2015, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu.
Ea a fost găsită vinovată după ce procurorii DNA au acuzat-o că a plătit în 2009 câteva servicii fictive unor companii preferenţiale, producând Ministerului Turismului un prejudiciu de peste 600.000 de euro.
Dosarul a pornit de la un denunț făcut de PNL, prin reprezentantul său legal, Crin Antonescu, la PÎCCJ, structură de parchet care a declinat competența spre DNA. Procuror de caz a fost Mariana Alexandru, în prezent procuror la DIICOT.
Lasă un răspuns