Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, susţine că percepţia că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi-a oprit motoarele nu este confirmată de realitatea obiectivă, de cauzele trimise în judecată, de anchetele desfăşurate, precizînd că nu este relevant faptul că nu mai există acea notorietate privind DNA care era altădată. El a precizat că instituţiile care se ocupă de justiţie nu trebuie să fie vedete media.
Cătălin Predoiu a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că există percepţia în societate că DNA nu mai funcţionează cu puterile turate la maximum şi cum vede acest fenomen.
“Eu mă raportez la date oficiale şi pot să spun pe baza lor că percepţia aceasta e departe de realitate, în orice caz. În niciun caz nu pot să subscriu unei astfel de afirmaţii. Dimpotrivă, DNA a făcut şi în ultimii ani eforturi de a-şi îndeplini atribuţiile stabilite de lege, de a identifica, a investiga, ancheta şi inculpa fapte de corupţie”, a afirmat Predoiu.
La remarca potrivit căreia lipsesc nume grele din aceste anchete comparativ cu perioada când DNA era condusă de Laura Codruţa Kovesi, Predoiu a replicat: “În ultimii ani au fost nu mai puţin de cinci cereri de ridicare a imunităţii. Deci vorbim de oameni politici cu profil pronunţat, membri ai Parlamentului. Paradoxul este că Parlamentul, schimbându-şi atitudinea în bine faţă de aceste cereri adresate de către procurori, adică nu le mai blochează şi nu mai fac niciun fel de discuţie, obiecţii pe fondul cauzelor, pe fondul dosarelor, aceste cereri au fost întotdeauna satisfăcute în limita regulamentului Parlamentului şi a legii, cu promptitudine şi atunci nu a mai fost atâta dezbatere, atâta discuţie. În anii în care exista această percepţie că DNA este foarte activ, unii spuneau că e hiperactiv, alţii spuneau că e mai puţin, ca şi astăzi, existau păreri şi păreri, percepţii şi percepţii, dar în acei ani existau dificultăţi într-adevăr în ceea ce priveşte ridicarea imunităţii pentru parlamentari, care trebuiau să răspundă întrebărilor procurorilor. Şi atunci, creându-se acest subiect, evident că se profila mult mai bine şi instituţia care formula cererea respectivă. Este doar un exemplu care se referă la lipsa de profil sau de nume, cum spuneţi dumneavoastră. Lăsând la o parte faptul că nu cred că asta trebuie să fie un scop în sine, şi anume de a evalua activitatea unei instituţii după reputaţia sau celebritatea persoanelor anchetate sau inculpate trimise în judecată”.
Lasă un răspuns