Mai multe modificări ale legislației penale, inițiate acum aproape doi ani de Ministerul Justiției sub forma unui proiect de lege, au fost adoptate la final de 2022 de Executiv și trimise apoi pentru discuții în Parlament. Modificările, unele necesare de peste șase ani deja, ca urmare a mai multor decizii de neconstituționalitate, fac referire, printre altele, la abuzul în serviciu, neglijența în serviciu, conducerea fără permis, reducerea pedepselor sau aplicarea legii de dezincriminare. Proiectul a fost adoptat azi de Senat cu două modificări majore de vizează abuzul și neglijența în serviciu: se revine la ideea de prag minim al prejudiciului, dar senatorii propun, complementar, un set de amenzi contravenționale ce ar ajunge, teoretic, până la 200.000 de lei, pentru orice funcționar care nu respectă dispozițiile legale în activitatea sa.
Proiectul de lege are în vedere modificarea nu doar a Codului penal, ci și a altor câtorva legi, exclusiv pentru punerea acestora în acord cu Constituția, ca urmare a unor decizii ale Curții Constituționale date în ultimii ani, conform expunerii de motive care însoțește proiectul. Pentru a se aplica, proiectul trebuie să treacă și de deputați.
Codul penal
1. Abuzul în serviciu. Față de propunerea care a plecat din Guvern, formulată la nivelul Ministerului Justiției, la Senat s-a propus, din nou, ideea introducerii unui prag minim al pagubei de 250.000 de lei. Dar, menționează textul votat azi la Senat, pragul va fi irelevant dacă vorbim de un recidivist, în sensul că făptuitorul a mai comis o faptă de abuz în serviciu sau de neglijență în serviciu într-un interval de cinci ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare. Per a contrario, dacă fapta anterioară este încă cercetată sau nici măcar nu a fost descoperită, pragul va fi luat în calcul și la a doua sau a treia faptă.
În dreptul modificărilor operate la Senat cu privire la pragul de 250.000 de lei nu apare nicio explicație.
Definiția infracțiunii va fi detaliată astfel încât să facă referire la neîndeplinirea unui act prevăzut de o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență, în condițiile în care acum se face referire doar la ideea de neîndeplinire a unui act (nu se indică tipurile de acte normative). Totodată, se va nuanța ideea de îndeplinire în mod defectuos a unui act, în sensul că prevederea va face referire la îndeplinirea cu încălcarea unei legi, ordonanțe sau ordonanțe de urgență. Senatul a decis să sublinieze în textul abuzului în serviciu ideea că e vorba de o faptă comisă „cu știință” de funcționar.
2. Neglijența în serviciu. Și aici se va face detalierea cu neîndeplinirea unui act prevăzut de o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, sau îndeplinirea cu încălcarea unui asemenea act normativ.
Desigur că aceleași modificări privind pragul de 250.000 de lei se regăsesc și în cazul neglijenței în serviciu.
Referitor la aceste două infracțiuni, proiectul de lege stabilește, separat, o regulă specială de aplicare a legii penale mai favorabile:
„Art. V.
(1) În situațiile în care Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările și completările ulterioare, este aplicabilă ca lege penală mai favorabilă, prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul art. 246 și 248 se înțelege „îndeplinește un act prin încălcarea unei legi, a unei ordonanțe a Guvernului, a unei ordonanțe de urgență a Guvernului sau a unui alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege.”
(2) În situațiile în care Legea nr. 15/1968, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este aplicabilă ca lege penală mai favorabilă, prin sintagma „îndeplinirea ei defectuoasă” din cuprinsul art. 249 se înțelege „îndeplinirea unui act prin încălcarea unei legi, a unei ordonanțe a Guvernului, a unei ordonanțe de urgență a Guvernului sau a unui alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege.”
3. Punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat. În acest caz, proiectul de lege va include la aceste infracțiuni punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînmatriculat/neînregistrat sau cu număr fals. Totodată, referirea la tractoare va fi inclusă și la infracțiunea legată de conducerea cu plăcuțe retrase sau conducerea fără drept de circulație.
4. Conducerea unui vehicul fără permis de conducere. Și aici, autoritățile vor include tractoarele agricole și forestiere la infracțiunile legate de conducerea fără permis, conducerea cu permis necorespunzător, conducerea cu permis retras/anulat/suspendat.
5. Consumul de alcool sau de alte substanțe ulterior producerii unui accident de circulație. Aici avem o nouă infracțiune care va fi introdusă în Codul penal. Mai exact, cei care consumă alcool sau alte substanțe psihoactive, după un accident de circulație cu victime, înainte de recoltarea probelor biologice vor risca închisoare de la unu la cinci ani sau amendă. Excepție vor face situațiile în care substanțele psihoactive sunt administrate de un medic, dacă șoferul este rănit.
6. Amenda penală: Proiectul vizează stabilirea cuantumului sumei corespunzătoare unei zile-amendă în funcție de veniturile nete așa cum reies din documentele financiar-contabile și de valoarea activelor totale identificate în același timp de documente pe care persoana juridică are obligația de a le depune conform legii. Dar dacă nu are obligația de a întocmi și depune documentele privind situația financiară anuală, cuantumul sumei se determină după valoarea activului patrimonial la data comiterii infracțiunii. Modificarea vine ca urmare a deciziei CCR privind lipsa de previzibilitate e actualei formulări ce vizează calculul după cifra de afaceri.
7. Aplicarea legii penale de dezincriminare. Aplicarea legii penale de dezincriminare se va face și atunci când, în urma unei decizii a Curții Constituționale sau a unei decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii, o faptă determinată nu mai întrunește elementele unei infracțiuni sau forma de vinovăție cerută de lege.
Legea protecției martorilor
8. Reducerea pedepsei pentru martorii denunțători. Martorii vor putea să beneficieze de reducerea pedepselor, dacă denunță persoane care au comis infracțiuni grave (omor, trafic, spălare de bani, corupție și altele). Acum, regula exclude persoanele cu infracțiuni care nu sunt grave de la beneficiul reducerii pedepsei.
Răspunderea contravențională a funcționarilor pentru faptele de abuz/neglijență indiferent de pagubă
Senatorii au mai introdus în proiect, la final, o prevedere care vizează răspunderea contravențională a funcționarului public care nu poate fi acuzat de abuz în serviciu sau neglijență din cauză că paguba este sub 250.000 de lei, unde amenda contravențională să fie între 20.000 și 200.000 de lei.
Senatorii stabilesc, totodată, o amendă contravențională între 20.000 și 200.000 de lei pentru fapta funcționarului care nu îndeplinește un act prevăzut de dispozițiile legale ori îl îndeplinește cu încălcarea uneia, indiferent de valoarea pagubei, ori produce o vătămare drepturilor/intereselor legitime ale unei persoane juridice sau fizice. A se observa că aici sfera de aplicare a amenzii e mult mai mare, putând fi sancționați funcționarii pentru neîndeplinirea unei obligații prevăzute de orice tip de dispoziție legală.
În ambele tipuri de situații, dacă faptele sunt comise din neglijență, amenda va fi între 10.000 și 100.000 de lei.
Amenzile vor fi date de cei din Ministerul Afacerilor Interne și, în mod excepțional, termenul de prescripție va fi de cinci ani de la data comiterii faptei, iar nu de șase luni.
De notat aici faptul că:
a) senatorii nu au propus niciun set de criterii și nici necesitatea unui set de criterii pentru individualizarea amenzii în cazul funcționarilor – vorbim, totuși, de două limite extrem de îndepărtate de amendă;
b) orice amendă dată, chiar dacă se apropie de maximul legal, va putea fi plătită la jumătate din minimul stabilit de lege în 15 zile; dacă a fost aplicată o amendă de 200.000 de lei, funcționarul public va putea achita 10.000 de lei, adică de 20 de ori mai puțin.
Lasă un răspuns