Curtea Constituţională (CCR) a decis miercuri, 17 mai, că modificarea Codului de procedură penală este parţial neconstituţională şi anume prevederea care se referă la posibilitatea folosirii înregistrărilor serviciilor de informații ca mijloace de probă în procesul penal.
„Legiuitorul nu a reglementat un control efectiv al elementelor ce ţin de legalitatea înregistrărilor – mijloc de probă în procesul penal – rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului”, arată Curtea, în comunicatul de presă. De asemenea, CCR a precizat că este necesar ca Parlamentul să reglementeze, în Codul de procedură penală o formă de control a posteriori în cazul înregistrărilor care rezultă din activităţile specifice culegerii de informaţii, care sunt comunicate ulterior organelor de urmărire penală şi care dobândesc calitatea de mijloace de probă în dosarul penal în care nu a fost dispusă trimiterea în judecată.
Curtea Constituţională a avut pe ordinea de zi mai multe sesizări pe care le-a conexat formulate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Avocatul Poporului şi de un număr de 33 de deputaţi aparţinând AUR, PSD, şi Partidului Umanist Social Liberal (P.U.S.L.) şi 23 deputaţi neafiliaţi.
Prin urmare, CCR a admis obiecţile de neconstituţionalitate formulate cu privire la introducerea unui articol în Codul de procedură penală şi anume articolul 139¹ care prevede că „înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii privitoare la pregătirea ori săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) şi au fost respectate prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări”.
Lasă un răspuns