Acordarea compensației de chirie pentru polițiști este reglementată de Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, cât și de HG nr. 284/2005 privind stabilirea cuantumului și condițiilor de acordare a compensației lunare pentru chirie cuvenite polițiștilor. Deși în aceste norme sunt prevăzute destul de clar condițiile de acordare a acestui drept, ”specialiștii” din MAI au găsit întotdeauna motive să limiteze accesarea acestei compensații considerând în mod eronat faptul că dacă prin mutare la cerere a polițistului într-o altă localitate sau localitatea de domiciliu, acesta își va pierde definitiv acest drept, chiar dacă ulterior vor exista mutări în interesul serviciului în cadrul unității sau altei unități, fără însă a schimba localitatea.
Atât instanța de fond, cât și cea de recurs, respectiv Tribunalul Bihor și Curtea de Apel Oradea au desființat sistematic interpretarea abuzivă a Ministerului Afacerilor Interne, cu scopul de a limita acordarea compensației de chirie în cazul polițiștilor. Contrar acestei poziții a MAI, Curtea de apel consideră că, fiind vorba de un drept subiectiv al reclamantului, nu se pot face distincții pe care legiuitorul nu le-a operat in textul legii – ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Cu alte cuvinte, generalitatea formulării unui text legal, conduce la generalitatea aplicării lui, fără a se introduce distincții pe care textul de lege nu le conține.
Instanța a reținut faptul că mutarea inițială a polițistului la cerere, precedată de o mutare ulterioară in interesul serviciului, fără a fi schimbată localitatea în care își desfășoară activitatea, nu este prevăzută de legiuitor ca o excepție de la acordarea compensației de chirie. De altfel, instanța de judecată afirmă că instituția a interpretat în mod abuziv prevederile legale, introducând o condiție suplimentară care ar fi trebuit să fie îndeplinita pentru ca polițistul să beneficieze de compensația lunară pentru chirie, respectiv ca acesta să nu se fi mutat la cerere în trecut. Mai mult de atât, instanța apreciază asta ca fiind o imixtiune nelegală în actul de interpretare legislativă.
Curtea de apel mai statuează faptul că atât prevederile art. 31, alin. 1^1 din Legea 360/2002, cât și cele ale art. 3 din HG 284/2005 sunt destul de clare , iar refuzul IPJ -ului de a acorda compensația de chirie nu este susținut de niciuna dintre aceste prevederi. Este încă o palmă pe care instanța de judecată o dă Ministerului Afacerilor Interne, asta după ce în urmă cu o lună, o altă instanță de judecată desființa modul abuziv de interpretare pentru decontarea cheltuielilor de transport. Acum IPJ Bihor va trebui să plătească retroactiv acest drept membrului nostru de sindicat de la data solicitării acestui drept, hotărârea instanței de judecată fiind definitivă.
Echipa Sindicatului EUROPOL
Lasă un răspuns