Curtea Constituțională a României (CCR) – instanță unde judecătorii sunt numiți politic – a dat o serie de decizii în ultimii 6 ani care au pus „pe butuci” sistemul judiciar, cea mai recentă fiind legată de întreruperea cursului prescripţiei.
După scandalul completurilor de judecători, cel al redefinirii abuzului în serviciu și al excluderii interceptărilor SRI din dosare, va urma chestiunea folosirii investigatorilor sub acoperire.
Din 2016 până în prezent, dosarele de luare de mită, trafic de influență, deturnare de fonduri sau abuz în serviciu – în care erau implicați înalți demnitari, funcționari publici sau oameni de afaceri – au fost golite de probe, rând pe rând, până au rămas doar coperțile.
- Prima lovitură dată dosarelor de corupție a fost excluderea interceptărilor efectuate de SRI în baza mandatelor de siguranță națională,
- A doua a fost redefinirea abuzului în serviciu
- A treia fost „epopeea completurilor” de la Înalta Curte,
- A patra este cea legată de „vidul legislativ” privind prescripția specială.
Toate au avut ca punct de pornire excepțiile de neconstituționalitate ridicate de avocatii inculpaților în timpul procesului, admise de instanţe, iar apoi trimise la CCR.
Până sistemul judiciar și opinia publică își vor reveni după ce Înalta Curte a dat dreptate Curții Constituționale și a statuat că România nu a avut legislație cu privire la întreruperea cursului prescripţiei între anii 2018 și 2022, judecătorii în robe stacojii de la CCR au pe masă o a cincea „bombă cu ceas”: eliminarea investigatorilor sub acoperire din dosarele penale.
Lasă un răspuns