Persoanele care lucrează prin intermediul aplicațiilor care se ocupă fie de livrări la domiciliu (de exemplu, Glovo sau FoodPanda), fie de ridesharing (de exemplu, Uber sau Bolt) vor putea fi considerate, în anumite condiții, salariați, prevede un proiect de directivă europeană inițiat recent. Astfel, aceste persoane vor putea beneficia de drepturile de care se bucură orice salariat, cum ar fi concediile de odihnă sau medicale ori asigurarea pentru pensii și sănătate.
„Directiva propusă urmărește asigurarea că persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă li se acordă statutul legal de angajare care corespunde muncii lor reale. Aceasta oferă o listă de criterii de control pentru a determina dacă platforma este un angajator. Dacă platforma îndeplinește cel puțin două dintre aceste criterii, se presupune legal că este angajator”, scrie în comunicatul publicat de autoritățile europene.
Concret, se va considera că vorbim despre o relație de muncă angajator-salariat atunci când sunt îndeplinite cel puțin două dintre următoarele cinci criterii:
- determinarea efectivă sau stabilirea unor limite superioare pentru nivelul de remunerare;
- solicitarea ca persoana care lucrează prin platformă să respecte reguli obligatorii specifice în ceea ce privește aspectul, comportamentul față de client sau prestarea muncii;
- supravegherea executării muncii sau verificarea calității rezultatelor muncii, inclusiv prin mijloace electronice;
- restrângerea efectivă a libertății persoanei, inclusiv prin sancțiuni, de a-și organiza munca, în special libertatea de a-și alege programul de lucru sau perioadele de absență, de a accepta sau de a refuza sarcini ori de a folosi subcontractanți sau înlocuitori;
- restricționarea efectivă a posibilității de a construi o bază de clienți sau de a efectua munci pentru orice terț.
Prin urmare, prezumția existenței unei relații de muncă va putea fi aplicată în orice procedură administrativă sau judiciară, iar autoritățile statului o vor putea folosi atunci când verifică respectarea legislației (fiscală sau a muncii, de exemplu).
Prin urmare, dacă se dovedește că aplicațiile de livrare sau de ridesharing sunt, de fapt, angajatori, persoanele care lucrează prin intermediul lor vor fi considerate salariați și li se vor aplica drepturile specifice angajaților. Printre altele, vorbim de dreptul la o salarizare minimă, dreptul la zile de concediu de odihnă sau concediu medical ori dreptul la asigurarea în sistemele publice de pensii și sănătate.
„Persoanele care lucrează prin intermediul acestora s-ar bucura, așadar, de drepturile care vin la pachet cu statutul de salariat. Pentru cei reclasificați ca angajați, asta va însemna dreptul la un salariu minim, negociere colectivă, protecția sănătății, dreptul la concediu plătit sau acces la protecție împotriva accidentelor de muncă, șomajului și bolilor, precum și asigurarea în sistemul public de pensii.
Platformele vor avea dreptul de a contesta sau refuza această clasificare, cu sarcina de a dovedi că nu există nicio relație de muncă. Criteriile clare pe care Comisia Europeană le propune vor aduce platformelor o securitate juridică sporită, costuri reduse de litigii și vor facilita planificarea afacerilor”, mai scrie în comunicatul amintit. Potrivit autorităților europene, în prezent există peste 28 de milioane de persoane care lucrează în UE prin intermediul aplicațiilor de livrare sau ridesharing. Până în 2025, se estimează că numărul acestora va ajunge la 43 de milioane.
Pentru a se aplica în România, proiectul de directivă trebuie aprobat și publicat în Jurnalul Oficial al UE și apoi transpus în legislația autohtonă prin lege sau ordonanță.
Lasă un răspuns