Joi, 10 martie 2022, Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a aprobat, în unanimitate, Raportul privind activitatea instanței supreme în cursul anului 2021.
Raportul evidențiază faptul că în anul de referință, 2021, a continuat un trend descendent al volumului de activitate al instanței supreme. Chiar dacă în cifre absolute și sub aspectul încărcăturii efective pe judecător, datele arată încă precum cele ale unei instanțe aglomerate, de la baza ierarhiei judiciare, fiind total nespecifice unei instanțe care se presupune a fi în principal una de casație, această evoluție descendentă a volumului de activitate a permis atenuarea dezechilibrelor constatate în activitatea Înaltei Curți și a asigurat succesul măsurilor administrative luate pentru reducerea stocului de dosare, creșterea operativității și asigurarea redactării hotărârilor judecătorești în termen. În ultimii doi ani numărul cauzelor soluționate a crescut, ceea ce, corelat cu scăderea numărului de dosare nou intrate generează o creștere generală a operativității, iar stocul de dosare la sfârșitul anului de referință reprezintă o diminuare cu 35,66% în raport cu nivelul înregistrat în anul 2019, respectiv cu peste 18% în raport cu anul de referință precedent (2020).
Sub aspectul hotărârilor neredactate în termen, numărul acestora a scăzut la nivelul tuturor secțiilor Înaltei Curți prin raportare la situația înregistrată la finalul perioadei de referință precedente, cea mai semnificativă diminuare constatându-se la nivelul Secției I Civilă (de la 294 de astfel de hotărâri la sfârșitul anului 2020 la 24 de hotărâri la nivelul anului 2021) și al Secției Penale (81 de hotărâri la sfârșitul anului 2021 față de 445 de hotărâri la finalul anului 2020). Scăderea numărului hotărârilor neredactate la nivelul tuturor celor patru secții ale instanței supreme demonstrează asumarea obiectivului privind creșterea eficienței activității de judecată a instanței supreme și a orientării acesteia spre nevoile cetățenilor privind celeritatea desfășurării proceselor de către întregul corp de judecători, precum și de către magistrații-asistenți din cadrul Înaltei Curți.
Menținerea unui ritm alert al pensionărilor din sistem (practic, în cele mai multe cazuri, îndată după îndeplinirea cerințelor legale minimale) nu afectează instanța supremă și celelalte instanțe numai sub aspect cantitativ, numeric, prin necesitatea derulării de proceduri pentru ocuparea locurilor vacante și necesitatea preluării de către ceilalți colegi a unor sarcini suplimentare, dar și prin faptul că, astfel, sistemul judiciar pierde cei mai experimentați colegi, ale căror calități profesionale sunt esențiale nu numai pentru calitatea actului de justiție, dar și prin echilibrul și rolul ponderator adus de vasta lor experiență profesională. Refacerea siguranței privind statutul juridic al judecătorului, refacerea prestigiului acestei profesii inclusiv sub aspectul poziționărilor publice și promovarea unor măsuri legislative care să reducă supraîncărcarea și să ofere condiții de muncă mai prietenoase și mai stimulative sunt măsuri urgente și necesare, care trebuie să fie rezultatul cooperării loiale dintre toate puterile statului.
Întregul RAPORT poate fi citit aici.
Lasă un răspuns